De pildă, ne-am îmbogăţit considerabil cunoştinţele despre planeta Marte, mulţumită roverului Curiosity, care “munceşte” acolo din 2012 şi care a adus indicii preţioase privind trecutul lui Marte. Faptul că pe această planetă a existat cândva apă este acum neîndoielnic; datele geologice adunate de rover arată că Craterul Gale, unde operează Curiosity, ar fi putut fi cândva un lac plin cu apă bună de băut, ceea ce înseamnă că pe Planeta Roşie ar fi putut exista condiţii propice pentru dezvoltarea vieţii, fie ea şi sub forma unor microorganisme simple. Cunoştinţele noastre despre Marte continuă să se adune, iar planeta ne devine, parcă, tot mai familiară. Printre altele, sunt acum disponibile fotografii şi montaje video extraordinare, care ne arată planeta vecină în detalii nemaivăzute până acum, din vârful celui mai înalt munte până în cel mai adânc canion.
Am aflat noutăţi despre meteoriţi şi urmează să mai aflăm; ce-I drept, multe dintre ele le-am aflat datorită unui eveniment puţin plăcut: sosirea “intempestivă” a unui obiect spaţial, care a explodat în luna februarie 2013 deasupra oraşului rus Celiabinsk, rănind sute de persoane şi producând pagube materiale.
În schimb, cunoştinţele noastre despre comete au sporit pe o cale mult mai paşnică, graţie cometei ISON – “cometa secolului”, cum au botezat-o astronomii – care s-a apropiat anul acesta de Terra, zăbovind o bucată de vreme prin împrejurimi şi dând astronomilor prilejul de a o studia.
Trecând de la enigmele spaţiul cosmic la cele ale fiinţelor vii, am aflat multe noutăţi interesante despre somn, un fenomen misterios în sine: de exemplu, că femeile au nevoie de mai mult somn decât bărbaţii – şi de ce se întâmplă aşa-, precum şi unul dintre rosturile somnului: în timp ce dormim, creierul se „curăţă” de deşeuri, ceea ce îl menţine în stare bună de funcţionare.
Aceasta din urmă este considerată, într-un “top” întocmit de prestigioasa publicaţie Science, drept una dintre cele mai importante 10 descoperiri ştiinţifice ale anului 2013; despre celelalte, printre care se numără imunoterapia anti-cancer, extraordinara de precisa tehnică CRISPR de modificare genetică şi utilizarea celulor stem în procesul clonării la om, puteţi citi aici.
Am aflat că putem comunica telepatic cu alte specii, prin intermediul unuia dintre cele mai fascinante experimente puse la cale vreodată.
Am aflat că viaţa este mai răspândită pe Pământ decât credeam – că în cel mai adânc loc al oceanului, în Groapa Marianelor, la 11 km sub apă, dar şi la kilometri adâncime în scoarţa terestră, trăiesc forme de viaţă microscopice.
Am mai aflat noi ipoteze privind originea vieţii pe Terra, între care una, botezată „Sfântul Graal al ştiinţei”, despre care autorul ei susţine că răspunde tuturor nelămuririlor noastre de până acum în această privinţă – ca şi despre originea şi evoluţia speciei umane. Unii o socotesc, în lumina unor noi descoperiri, mai simplă decât se credea până acum; altora le apare mai complicată, descoperirea de ADN uman străvechi îngreunând poate, pentru moment, înţelegerea istoriei evolutive a omului.
S-a mai spus că, în general, anul 1978 este considerat a fi fost cel mai bun an, fără seamăn până acum în ceea ce priveşte prosperitatea la nivel global (asta în ciuda faptului că inegalităţile între ţări, ba chiar între diferitele populaţii ale aceleiaşi ţări erau uriaşe, mult mai mari decât în prezent); Ulterior, însă, am aflat că, din puncte de vedere mai importante decât prosperitatea materială, avem motive să considerăm că, de fapt, anul 2013 a fost cel mai bun an de până acum, în viaţa omenirii – şi iată 5 dintre aceste motive.
Nu ne rămâne decât să sperăm că o vom ţine tot aşa – că fiecare an care urmează se va dovedi mai bun decât cel de dinainte şi decât toţi cei care l-au precedat. Şi dacă exprimarea dorinţelor o ajuta cumva la îndeplinirea lor – dar asta rămâne să fie confirmat ori infirmat prin cercetări viitoare -, atunci să sperăm că urarea “Să aveţi un an mai bun!” va contribui la acest progres, mereu, de la un an la altul.